Acte de indentitate

Orar: L-M-M-J-V | ora 08:30-12:30

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • certificatul de naştere, original şi copie;
  • declarația unuia dintre părinți ori a unei terțe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea pentru eliberarea actului de identitate, coroborată cu imaginea facialp preluată ori cu fotografia atașată cererii, aparține solicitantului;
  • extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință, original și copie; extrasul de carte funciară de carte funciară trebuie sa fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • documentul cu care face dovada achitarii contravalorii actului de identitate.

Declarația unuia dintre părinți ori a unei terțe persoane se dă în prezența personalului serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, ori după caz, a celui consular care primește cererea pentru eliberarea actului de indentitate.

Cetățenii români aflați în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreuna cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentantul legal;
  • certificatul de naştere, original şi copie;
  • actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal, original, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu;
  • certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divort însoțit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situația în care părinţii sunt divorțați, original și copie;
  • documentul cu care face dovada achitarii contravalorii actului de identitate.

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însotit de unul dintre părinți  sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistență socială sau de persoana căreia i-a fost încredintat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.

În situația în care părinții au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, in condițiile legii.

Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat, prin hotărâre judecătorească, unuia dintre părinți, locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită  declarația de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredintat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie inscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic.

Declaraţia prevăzută poate fi dată la ghiseu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, iar in situațiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declarația trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul in care acesta se afla, la notarul public român ori la autoritățile străinee competente în acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă şi legalizată.

Cetăţenii români aflați în străinatate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

În situatia in care părinții divorţați exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuința acestuia este stabilită la unul dintre părinți cu menționarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicita schimbarea domiciliului, minorul işi schimbă domiciliul odată cu acesta, in condițiile art. 497 din 1egea nr. 287/2009 privind Codul civil. republicată, cu modificarile ulterioare.

    • Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
    • Actul de identitate;
    • Certificatul de nastere, original și copie;
    • Certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original și copie;
    • Certificatul/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă, după caz, original și copie;
    • Certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care își schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;
    • Extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adesei de reședință, original și copie; extrasul de carte funciară trebuie sa fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
    • Documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

Declarația de primire în spațiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate la notarul public din țară ori în fața polițistului din strcturile teritoriale ale Poliției Române și, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autoritățile stăine competente. În acest ultim caz, declarația de primire în spațiu va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

  • Cererea pentru eliberarea actului de indentitate;
  • Actul de identitate, în cazul deteriorării;
  • Certificatul de naștere, original și copie;
  • Certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supravișuitor, original și copie;
  • Certificatul/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă, după caz, original și copie;
  • Extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință, original și copie; extrasul de carte funciară trebuie să fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • Un document oficial cu fotografie de dată recentă – permis de conducere, original și copie, sau pașaport, original și copia filei cu imaginea și datele solicitantului- pentru persoanele care nu au prelucrată imaginea facială în R.N.E.P;
  • Documentul cu care face dovada achitării contavalorii actului de identitate.
  • Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea identității;
  • Actul de identitate al solicitantului;
  • Extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de reședință, original și copie; extrasul de carte funciară trebuie sa fie obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii.

Procedura schimbării de nume pe cale administrativă este reglementată de Cap. II^1, art. 41^1-41^18 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,  republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativa depune cerere, personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază teritorială își are domiciliul sau a avut ultimul domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivata corespunzător și să fie insoțită de următoarele acte:

a)actul de identitate și certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în original; originalul documentelor se fotocopiază și se restituie acesteia;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 41^7, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea caruia să nu fi trecut mai mult de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticității acestuia, se poate prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original;

c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

d) dacă este cazul, încuviințarea instanței de tutelă

e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

g) procura specială și copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială.

Cerere schimbare nume

Schimbari de nume Monitorul Oficial

Cazuri întemeiate de schimbare a numelui

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în urmatoarele cazuri:

Art. 41^1 alin. (2)

  1. a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
  2. b) când persoana în cauza a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscut în societate sub acest nume;
  3. c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
  4. d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;
  5. e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
  6. f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străina și solicită să poarte un nume românesc;
  7. g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;
  8. h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozitiilor art. 41^4;
  9. i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;
  10. j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și cu consimțămantul celuilalt soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
  11. k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
  12. l) când prenumele purtat este specific sexului opus;
  13. m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
  14. n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinatate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;
  15. o) alte cazuri temeinic justificate.

(3) Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  1. a) când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;
  2. b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
  3. c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;
  4. d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;
  5. e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;
  6. f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
  7. g) când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;
  8. h) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
  9. i) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;
  10. j) când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă- când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod

Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea instanței de tutelă, de către tutore. Daca părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotări instanța de tutelă

Când cererea de schimbare a numelui minorului este facută de către unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat mort sau decăzut din exercițiul drepturilor părintești.

În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.